miercuri, 10 septembrie 2014

Vino

Vino dulce liniște 
Vino și mă du departe 
Du-mă însă repede 
Unde timpul se împarte. 
Vino să imi îndulcești 
Ridurile de pe suflet 
Vino să mă amețești 
Până uit de vals, de cântec... 
Haide, vino și mă du 
Unde nu am mai umblat 
Unde poți veni doar tu 
Unde uit și sunt uitat. 
Vino! Zboară-mă total 
Ca pe un nebun, nebuno! 
Aștept calmul de final... 
Vino, dulce moarte! Vino...

miercuri, 3 septembrie 2014

Mi-e dor...


 Mi-e dor de nopțile senine, nu calme
 Când îmi ardeai tâmplele prin neprezență
Și numai avântul zborului nostru imaginar
Îmi răcorea fruntea uscându-mi picurii de dor.
Mi-e dor să nu mă mai dori în întuneric
Decât cu chinul cu care mă obișnuisem.
Mi-e dor de diminețile în care încremeneam în timp
Și nu treceau fără rost ca acum prin mine.
Mi-e dor de călduțul din sufletul tău, o doamne...
Care îmi destindea încleștarea de pe frunte.
Mi-e dor să îmi ștergi de pe față
Transpirația pe care tu ai pus-o acolo!
Mi-e dor de nebunia setei pe care
Vinovați, o pusesem peste noi ca o pavăză.
Aș vrea să mă ascund de ne-iubirea hidoasă
Care mă pândește în fiecare ungher negru,
În fiecare frază, în fiecare gest sau în lipsa lor,
În tăcerea zarvei de peste zilele insipide,
În urletele liniștei nopților pustii.
...Măcar de ar urla lupii, de ar mormăi ursul....
În nefirescul care a devenit normalitate
În teama dorului de noi...