vineri, 13 septembrie 2019

Întrebare

Lumea asta moare-n soare.
E un hoit întreg pământul!
Plin de viermi,fără valoare,
Rup din suflete cu rândul. 

Ici și colo câte-o oază,
Suflet , licăre difuze, 
Viermii sar și se îmbuibă!
Rup bucăți ca să se-amuze. 

N-aveți suflet! Și se pare
Că rupând bucăți din noi,
Vă hrăniți pe fiecare
Silă aducând cu voi.

Doamneee! Fie-ți de deochi!! 
Fă ceva!!! Trăznește! Tună!
Tu nu vezi că și în ochi 
Viermii ăștia ni se-adună?

Tu nu vezi că ne-or seca
Cu mizerii și gunoi? 
Până ne vor termina
Ca și ei, să fim și noi???

Ne vorbesc de dragoste 
Sfâșiind bucăți în dinți, 
Și ucid în liniște...
Viermi cu ochii ca de sfinți. 

Și când doar o firmitură 
De suflet se mai găsește,
Tu-mi trimiți un înger care 
Să ma scape își dorește. 
Dar, oare, mai am scăpare?
Asta da! Asta-ntrebare!

joi, 12 septembrie 2019

Poezie

Intr-o lume fadă, tristă
Dezvelită purpuriu
Unde suflet nu există,
Corpuri pline de pustiu...

Unde zâmbetul e nud,
Dezvelind nătâng și gri,
Pe cuprins rece și ud
Ce prostie a iubi...!

Când pustiul te ajunge
Și te-amesteca pervers,
Și te roade pân la sânge...
Mai poți tu sa îmi fii vers?

In întreaga nebunie
Ce cuprinde tot pământul!!
Sa-te aleg ca poezie
Ce îmi potolește gândul?...

Ce-mi adapă setea, focul,
Și îmi răcorește fruntea?
Ce îmi va croi norocul
Și reconstruiește puntea?

Poezie îngereasca?...
Doar o cale spre lumină.
Dintr-o lume ca o iască
Către timpul ce-o sa vina?