vineri, 4 octombrie 2013

Fug...

Fug... în singurătatea mea,
Născută din dorința de aproape,
Singurătate propria-mi plăsmuire.
De care totuși...fug.


Fug... pe o plajă de nisip
Iar plaja e sufletul meu,
Rănită de urmele pașilor mei.
Durere... de care totuși fug.

Fug... cu lacrimi de sânge,
Ce-mi curg pe obrajii arși de soare
Din ochii răniți de falsa mea lume.
Lume... de care totusi fug.

Fug... lumina ce îmi apare
Știu că e șansa mea ultimă!
Pe care o aștept și o doresc.
Și... de care totuși fug.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu