Cât
de frumos taci minune!
Taci,
nimic nu ai a spune...
O
tăcere mormântală
A-nghețat
în prag de seară.
Pietre reci de cruci, pământul,
Guralivi îmi par cu rândul,
Povestind fapte sublime,
Iar tu doar îmi taci ...minune
Zile
seci, îmi cern prin sânge,
Suflet,
umbră care plânge
Și
răceală, fum de ceață,
În
tăcerea-ți ce mă-nhață.
Taci.
Poate nici nu ai glas...
Poate-i
tot ce-a mai rămas
Dintr-un
foc dumnezeiesc!
Un pustiu urât, grotesc...
Un pustiu urât, grotesc...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu