Vinovat!

Un timp ce mușcă din iubire
Scluptând  impersonal un trup,
Un suflet mort... de fericire
Și gheață-n ochi și ochi de lup.

O viață irosită cu un rost,
Trecut cumplit, trecut ceresc,
În lacrima prezentului anost
Vibrând emoții ce muncesc.

E fiere sângele fierbinte
Ce altădat fierbea ca mustul.
Și tot in jur pare că minte!
Amară treabă ca și gustul.

Când strălucirea a coclit,
Iar colți de ură inmuguresc,
Și fericirea a fugit...
Eu, câine vinovat, iubesc?