Vis de vară

          Suflet nebun! Nebun și trist! De ce  vrei totul de la viață? Dar vrei acum când e târziu si când nu poți sa stai in fata… Si daca nu e cum vrei tu, vezi conspirații, vezi pustiu…si chinui sufletul de înger ce știi ca te iubește mult, ce știi cat  risca sa te tina, o clipa in brațe clipa lunga, eterna ca sa iti ajungă,

       Si daca nu e cum vrei tu, nici marea nu mai este mare, nici soarele nu mai e soare… si atunci lovești, provoci durere si mai apoi chiar rau iti pare. Acum știi ca o mai regreți, si plângi o noapte fermecata pe care ai stricat-o  tu cu mintea ta întortocheata, cu conspirații idioate, cu vorbe pline de pelin…cu fumuri multe de țigara cu un pahar in plus de vin. Si modul tău ciudat de-a fi rănește sufletul de înger, rănește inima rănita, rănește dragostea frumoasa,rănește clipa de magie….rănește sufletul divin!

      Regreți acum si-ai vrea sa plângi, dar soarta asta blestemata atâta lucru nu-ti oferă, atâta lucru nu ti-a dat! Si cupa ta ,cea pentru lacrimi se umple numai cu uscat… si te întrebi ca idiotul de ce te simți un blestemat? Si te întrebi ca idiotul de ce te simți așa pustiu…. Si de ce inca mai ești viu?

     Iubești un om cu chip de înger cu suflet pur si ochii calzi dar îl rânești si nu e drept si nu-i corect si-o sa te arzi… Si o sa plângi o viața întreaga in cupa ta cea fara lacrimi , si o sa plângi cu uscăciune si cu amar si cu iubire si o sa plângi ca idiotul si nu o sa-ti mai vii in fire.

     Ce ai ales in viața asta? Sa faci un lucru nefăcut! Si-ai fost ales in viața asta de-un înger scump si delicat ce vrea sa zboare lîngă tine… Sa nu dea Dumnezeu cumva ca din iubire pentru ea sa-i tai aripile crezând ca va rămîne doar a ta! Așa ar fi dar s-ar topi si ar muri. Si ai rămâne iar pustiu… si tu ai crede ca ești viu. Si știi prea bine, nu-i așa, ca n-ai fost viu si nu vei fi, ești viu acum cat o mai vrea îngerul tău aici sa stea… Si tu? Tu ce n-telegi sa faci? Sa o rănești si-apoi sa taci…..Si apoi ii spui ca o iubești... Si știi prea bine ca greșești! Tu o iubești dar e păcat si-n suflet tu ești vinovat. Ești vinovat ca nu-nțelegi ca nu mai poti sa mai alegi. Si-n dragostea asta imensa esti vinovat, esti blestemat! Blestemul tău cel mai cumplit pe care însa l-ai dorit! Si acum din cauza ca-l ai ramai in iad si speri la rai, si bucura-te de un cuvânt, de un sărut de un alint… e chiar mai mult decât sperai si o știi bine, o știai!

     Ce ai crezut? Ca viața ta se schimba intr-o zi așa? Si te transformi in făt frumos dintr-un bărbat mai norocos, ce întinde mana si culege ce vrea ,ce-i place, ce alege? Ca viața ta e o poveste cu zâne bune si măiestre ce te iubesc ? Sărman nebun ! Se vede bine c-o sa mori bătrîn, pustiu si fara flori….Se vede bine ca trăiești bătrîn, pustiu…. Nu prețuiești! Sau prețuiești dar nu arați.

        Cum e posibil nu –înțeleg, sa meriți tu așa iubire? Când tu nu vrei sa faci nimic, si înțelegi sa-ți ieși din fire! Cum nu-înțelegi că acest înger își frânge sufletul în două? Si-o face numai pentru tine, si te iubește vinovat cu o dragoste ce-i nefireasca la care nici nu ai sperat. Când numai ca sa te atingă își vinde sufletul puțin, cum nu-nțelegi ca pentru ea iubirea asta e un spin ce o înțeapă și o înnebunește! Si sufletul ii murdărește dar a ales sa facă așa si a ales ca te iubește! Iar tu nu vrei sa înțelegi! Sau înțelegi dar nu arați…

     Ai alergat rapid spre ea si ai cerut atât de mult! Si ea ti-a dat ca te iubește si te-a iubit ca te dorește! Si tu continui sa ii ceri sa-ti dea mereu,  mereu  mai mult si ea iți da ca se topește…Si-n toata dulcea nebunie daca un lucru nu pricepi e pentru ca ești prost si nu știi de unde naiba sa începi….sa înțelegi un lucru simplu. Un înger nu iți aparține, nu e al tău si nu va fi! Si nu e drept, nu se cuvine sa vrei mai mult decât ai ști! Un înger poate sa coboare o data doar in viața ta, si ai știut ca asta doare dar ti-a plăcut sa fie așa! Iar daca îngerul acesta ti-a spus odată : te iubesc, aceasta-i pentru totdeauna. Da.  E etern dar nu firesc!

    Ce poți sa speri? O, dar e simplu! Mai poți spera ca vei muri,si-un înger scump va fi acolo, iți va zâmbi, te va iubi…Dar vezi ca  pan-atunci sa nu vrei, nimic din ceia ce visezi! Sa te oprești si sa te bucuri ca mai exiști si c-o mai vezi. Iar daca uneori un înger  alege sa-ti atingă fata  sa prețuiești acele clipe si sa-l  iubești cum  iubești viața!

 Amar iți este numele, amar iți este partea, amar iți e destinul… vedem cum va fi moartea.